Dulcele “odicolon” al patriei

E un articol unisex,sa nu creada cineva ca e vre-un atac feminist,sigur vi s-a intamplat si voua,si sa zic asa,cei prezenti se exclud.Cand in crestetul zilei,pe strada,cazi fulgerat de “ceva”,ti se face rau si iti vine sa vomiti onest langa un copac,observi ca pe langa a trecut un/o cineva care a facut baie in parfum de trandafirasi.Pentru unii parfumul e un inlocuitor al apei.Doua lichide imprastiate pe acelas corp e deja dezmat,si ramane parfumului sa omoare pelicula de bacterii.Dar aromele se unesc spectaculos si gata aroma e gata,penru cei ce ignora apa.Acuma sa nu credeti ca reclamez vre-un Hugo Boss,ori Chanel,deloc,curatenia miroase cel mai bine,pana si o transpiratie proaspata e o.k,nu si putoare,scuzati.Ehe si vine vara,ce bine e vara .Cred ca o sa fiti deacord cu mine,ma astept insa si la replici mai siropoase,da de suntem deschisi si nu ne suparam. Violet Iris

dulcele “odicolon” al patriei

E un articol unisex,sa nu creada cineva ca e vre-un atac feminist,sigur vi s-a intamplat si voua,si sa zic asa,cei prezenti se exclud.Cand in crestetul zilei,pe strada,cazi fulgerat de “ceva”,ti se face rau si iti vine sa vomiti onest langa un copac,observi ca pe langa a trecut un/o cineva care a facut baie in parfum de trandafirasi.Pentru unii parfumul e un inlocuitor al apei.Doua lichide imprastiate pe acelas corp e deja dezmat,si ramane parfumului sa omoare pelicula de bacterii.Dar aromele se unesc spectaculos si gata aroma e gata,penru cei ce ignora apa.Acuma sa nu credeti ca reclamez vre-un Hugo Boss,ori Chanel,deloc,curatenia miroase cel mai bine,pana si o transpiratie proaspata e o.k,nu si putoare,scuzati.Ehe si vine vara,ce bine e vara .Cred ca o sa fiti deacord cu mine,ma astept insa si la replici mai siropoase,da de suntem deschisi si nu ne suparam

Exercitiu de imaginatie

 

Inchide ochii!!!

 

Viata pare o arena de gladiatori, iar gladiatorii suntem noi si cineva, acolo sus, decide soarta printr-un simplu gest: degetul mare in sus-traiesti, degetul mare in jos-mori. Mi se pare cruda comparatia, dar uneori, deprimat fiind, tinzi sa-ti arati singur degetul mare indreptat in jos. E oare un gest de lasitate?! Sau de curaj?! Iti trebuie mult curaj ca sa te decizi sa renunti la viata si totusi e o mare lasitatee pentru ca te lasi prada sentimentelor de neputinta, de inutilism, de pierdere in continuu. Viata e grea! La naiba, pentru cine e usoara?! Invidia te face sa privesti spre cei care au totul, care traiesc fara grija zilei de maine si iti vine sa injuri soarta care te-a facut sarac, viata care te-a lasat intr-o familie umila si tot ce ai, sunt doar visele. Incerci sa visezi si sa speri ca maine vei avea noroc, ca vei intalni pe strada pe cineva care te va ajuta, te va sprijini, te va indemna spre lucruri marete. Dar trec zilele, trece azi, trece maine si speranta moare, se stinge si incepi sa urasti lumea asta, sa-ti doresti altceva si simti acea neputinta, acel dezgust, depresie…Stai nu faci nimic, privesti in gol ore in sir si poti sta asa mult timp, fara sa mananci, fara sa te speli, fara sa vrei nimic, doar sa stai, pur si simplu sa stai si iti golesti creierul de ganduri si in cele din urma dai buzna la flaconul cu medicamente, sau intri in balcon si te uit in jos, si parca vezi ultima scapare din inchisoarea in care te afli si…..Zbori!!!

In cateva secunde iti trece toata viata prin fata ochilor si-ti doresti sa ti se “”desfaca parasuta”, sa te prinzi de o creanga, de o sarma, ceva si sa mai traiesti! Dar nu exista parasuta, nu exista nici un copac, nici o sarma, tu doar zbori in jos si vezi din ce in ce mai aproape asfaltul.Si in acele clipe iti spui: “Vreau sa incep viata de la inceput!” Dar in loc de inceput, vezi sfarsit…sfarsitul tau.

Pe asfaltul rece e corpul tau neinsufletit, ai ochii deschisi, care poate vad ultimile imagini din viata ta si parca ceri ajutor, ceri viata…Dar nimeni nu-ti mai poate ajuta, tragi ultimul aer in piept si gata….esti mort! Degeaba doctorii se chinuie sa te resusciteze, ochii tai sunt goi si corpul fara suflare. Ai murit dorindu-ti sa traiesti….

 

Acum deschide ochii, ce simti?! Iti vine sa plangi si lacrimile iti curg pe obraz fara sa se opreasca. Ti-e dureros?! Iti dai seama ca pierzi, ca moartea te va castiga si te va lua la o singura ezitare a ta. Nu o lasa sa te ia, sa-si faca treaba asa repede. Tine minte: “Cand Dumnezeu inchide usa, iti deschide o fereastra!” Carpe diem! Traieste clipa! Ma vei intelege, sunt sigura…

Dilema femeii 2

Fiecare femeie are iubirea pe care o vrea, nu pe care o merita…

Marea dilema a femeii

Femeia e singura ori pentru ca nu stie ce vrea, ori stie, dar vrea prea mult.

Cum se calca o camasa?!

O camasa…..mai ales la baietii este un chin de a o calca, dar eu sunt de acord sa dau niste sfaturi, care va usura acest proces istovitor.

Mai intai trebuie reglata temperatura fierului de calcat. Mai exact, nu trebuie sa se lipeasca, ci sa alunece usor, daca se lipeste, micsorati temperatura.

Apoi, citeva reguli……incepeti cu minecile. partea din spate a minecii, atentie linga mineci, neteziti bine materialul. dunga trebuie sa corespunda cu linia cusaturii de la umeri. apoi calcati partea din fata a minecii, mai intai una, apoi cealalta mineca, dupa acelasi proces.

Urmeaza partea din fata, cea cu nasturi. Neteziti bine materialul si calcati mai intai partea de jos, apoi cea de sus. Atentie la umeri. Sunt cpriciosi si trebuie sa faceti un fel de groapa pentru a calca totul pina la cusatura.

Apoi, cel mai usor, spinarea. Este cea mai usoara parte de calcat. Cel mai bine ati calca-o pe doc, e mai usor si atentie la partea de sus.

Si ultimul, dar nu cel din urma…..gulerul. Pe dos sau pe fata, nu conteaza. Intindet-l bine si calcati-l.

Gata, sunteti gata de nunta, petrecere, cluburi, intalniri etc.

Sper sa va fie de folos aceste sfaturi.

Pisicile…mama lor!

Zilele se fac tot mai frumoase. Azi am mers pe afara si cand ma uit, pisicile deja isi inchep ritualurile de imperechere. Ce usor e la ei cu procesul asta, nu ca la noi, atita complicatii ca te doare capul. Voi ati vrea sa fiti pisic/a, in sensul sa nu aveti atitea complicatii in viata…?!

Prima data pe lumea…de aici

De data nu strig in gura mare…uuuaaaa…si doar va spun, primiti-ma cu bratele deschise. Sunt noua, dar ma adaptez usor….ce ziceti….????

Hello world!

Welcome to WordPress.com. This is your first post. Edit or delete it and start blogging!